Un articol care debutează în premieră (1)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

În dcursul celor cinci ani de existenţă ai blogului am scris numeroase articole în care criticam lipsa de respect faţă de limba română şi modul penibil prin care nişte agramaţi devin corespondenţii unor posturi de televiziune. Bunînţeles că fără niciun rezultat concret.

Iată că recidivez mânat de la spate de avalanşa de aberaţii lingvistice care ni se servesc zilnic sub numele de ştiri. Lipsa de pregătire şi de profesionalism îi fac pe aceştia să debiteze minute în şir enormităţi măsurabile cu carul, enormităţi care ţin nu numai de limba română, ci şi de modurile de întocmire şi difuzare ale reportajelor.

Iată, la un post de televiziune (şi regret că nu i-am notat numele) un corespondent din Braşov ne vorbeşte minute în şir şi fără nicio legătură, despre problemele unui spital din Botoşani!!! Rămâne un mister de ce nu au apelat la corespondentul din Taiwan...

Un alt post ne oferă o perlă rară despre spiritul de echipă cu ocazia unui reportaj în care se face vorbire despre un bloc din sectorul 4 al Bucureştilor, construit sub ferestrele altui bloc. Doar că pe toată durata reportajului nu vedem nicio imagine cu respectivul bloc, ci doar cea a corespondentului...

Ca să păstreze tonul, într-o emisiune Promotor despre un salon auto, un operator excitat ne oferă imagini doar cu femeile care făceau reclamă automobilelor, fără să acorde nici măcar o secundă vreunei maşini...

Asta a fost, ca să zicem aşa, încălzirea. Pentru că acum vin câteva exemple cu erori de exprimare atât de grave încât transformă mesajul într-un tembelism public. Primul exemplu este o ştire care va bucura mulţi români cu faţadele boţite pentru că ne spune că “S-au aprobat regulile după care statul va ajuta românii să-şi reabiliteze faţadele” deşi cred că românii ar fi fost mai interesţi de reabilitarea faţadelor caselor şi nu ale lor.

O altă ştire tembelă, la Antena 3, ne exemplifică cunoscutul aforism să alergi de unul singur şi să ieşi pe locul doi spunându-ne că “... cel mai folosit drog fiind întrecut doar de heroină” lăsând bujbe o mulţime de oameni care nu înţeleg de ce mai există locul unu dacă poate fi întrecut...

PROTV nu se lasă mai prejos şi vine puternic din urmă cu ştirea că “...nigerianul a învăţat fotbal pe străzi de foame” uitând până astăzi să ne explice ce sunt alea străzi de foame.

Însă bomboana de pe colivă o culegem pe cea pusă de Răzvan Zamfir/businesscover.ro: ...”pe drumul Asmita Gardens, alt mare faliment care nu a vrut să reducă preţurile pentru a se adapta”. Vă e clar, nu? Un faliment care nu a vrut să reducă preţurile, ce nu e clar?

Timid, dar tenace, vin şi traducătorii unor posturi de altfel, prodigioase, cum este Realty TV unde ne e dat să citim “...băiatul dispărut de 17 ani” ceea ce e o minciună, un fals şi un dol pentru că, de fapt, este vorba de un băiat în vârstă de 17 ani şi nu de unul dispărut de atâta timp.

Şi ca să terminăm acest capitol al articolului, haideţi să ne amuzăm puţin cu un titlu fabulos, furnizat de cei de la 0-100.ro: “Aşa arată Mercedes-Benz Clasa E restilizată. Unele tehnologii de pe viitorul Clasa S debutează în premieră”. Ceea ce nu e puţin lucru chiar pentru un Mercedes, să debuteze în premieră!

Dacă v-a plăcut acest articol, atunci vă răspund în două cuvinte, ca şi solista Andra: “...în două cuvinte, m-aţi emoţionat”! Ce dacă sunt trei?

Să auzim de bine!

Romangla

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Ştiţi ce este romangla? Nuuu? Serios? Eu cred că mulţi din noi, chiar dacă nu o ştiu, o folosesc de o bună bucată de vreme. De fapt, aveţi dreptate, nu aveţi de unde să ştiţi. Este un termen inventat de mine şi se referă la limba vorbită în prezent pe teritoriul României, cu predilecţie de cei din publicitate, de snobi, dar şi de populaţia naivă, care crede tot ce se spune în mass-media.

Între flexibilitatea unei limbi, adaptabilitatea ei şi ceea ce se întâmplă acum este o diferenţă foarte mare. Atât de mare încât uneori ajunge pe culmi ale absurdului, după cum vom vedea mai jos. Misterul este sporit de faptul că a fost efectuată înlocuirea, deşi există echivalent românesc bine definit şi perfect funcţional.

Romangla o vedeţi cel mai bine pe coperţile revistelor pentru tineret, dar şi în textele din interior şi puteţi să vă desfătaţi ascultând-o la majoritatea posturilor de radio. Un ascultător sau cititor neavizat de existenţa romanglei va observa cu uşurinţă că nu există concurs, indiferent de domeniu, locaţie sau vârsta participanţilor care să nu fie în engleză sau, în cel mai bun caz, romanglă. Indiferent că este vorba de un concurs de mers pe trotinetă pentru preşcolari sau un spectacol de muzică, niciunul nu mai are nume românesc, deşi aria de referinţă este de cele mai multe ori limitată la un cartier sau un oraş. Toate anunţurile posturilor de radio sunt în romanglă, indiferent dacă e vorba de publicitate sau anunţuri de conţinut. “Fii trendi dacă vrei să fii cul!” e un îndemn destul de utilizat în romanglă. O firmă de sondaje depăşeşte culmile cele mai înalte ale absurdului întrebându-mă într-un sondaj dacă consider că băutura X esta cool! Desigur, orice băutură devine cool dacă o pui în frigider...

Romangla a apărut din dorinţa snoabă şi inexplicabilă de a înlocui cuvintele româneşti cu cele englezeşti, deşi primele au o definiţie foarte clară. Interesant este faptul că respectivele cuvinte englezeşti au căpătat sufixe româneşti, ceea ce a determinat transformarea ambelor limbi în romanglă. De exemplu, românescul “interpretează” a fost înlocuit cu “perform”, dar nu în engleza originală, ci transformat în romanglă în „performează”, ceea ce îl face absolut ridicol. Sunt situaţii când înlocuirea lasă cuvântul englezesc nealterat, cum este cazul românescului “marcă” cu englezescul „brand”. Doar la singular, pentru că la plural devine “branduri”. Nu se mai spune “ţintă”, ci “target” deşi ambele au acelaşi sens şi cuvântul englezesc nu aduce nicio completare, cum ar fi în cazul diferenţei dintre „calculator” şi „computer”. “Tendinţă” a fost înlocuit cu “trend”, deşi situaţia de mai sus se repetă. Romanglul „afecţionez” a înlocuit românescul “simpatizez” deşi nu avem niciun motiv. Nu se mai utilizează “slujbă, serviciu”, ci “job” „hair stylist” în loc de „frizer” şi exemplele pot continua.

Totul a culminat cu noul cuvânt în romanglă „expertiză”. Cu siguranţă l-aţi auzit pronunţat de mulţi, inclusiv de persoane de condiţie. Se pare că totul a pornit de la faptul că pronunţarea englezescului “experienţă” sună aproape aidoma românescului “expertiză”. De aici până la transformare nu a mai fost decât un pas şi astfel, românescul “experienţă” a fost înlocuit cu romanglul „expertiză”. Ce au omis inventatorii minunatului cuvânt a fost să ne ofere şi o echivalenţă în romanglă pentru românescul “expertiză”. Aştept cu mare interes momentul în care un vorbitor asiduu de romanglă va fi nevoit să spună în romanglă „expertul a fost nevoit să folosească toată experienţa sa pentru efectuarea expertizei”. Din câte cunosc până acum, o primă variantă de traducere ar fi „expertul a fost nevoit să folosească toată expertiza sa pentru efectuarea expertizei”. Sună interesant, nu?
Să auzim de bine!