"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)
Se afișează postările cu eticheta semnificaţie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta semnificaţie. Afișați toate postările

miercuri, 11 februarie 2015

Gestul

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Deschid televizorul încă puternic marcat de istoricele cuvinte lansate de doamna Udrea: o puteţi încătuşa pe Udrea, dar nu puteţi încătuşa adevărul! Cuvinte istorice, dar al căror sens nu-l pot pătrunde. Ce adevăr va fi încătuşat? Pentru că dânsa nu e acuzată pentru afirmarea unui adevăr, ci pentru trafic de influenţă sau şpagă, acuzaţii formulate cu mult înainte de a deschide gura în public. Ce au astea cu adevărul? Adevărul că a luat şpagă? Chiar acceptând ideea aceasta eliptică a unui adevăr transcedental, cine o va împiedica să-l facă cunoscut în faţa judecătorilor sau prin intermediul avocaţilor? Dar se pare că dumneaei lucrează puternic la imagine. Aşa cum avem o Beyonce de România, de ce să nu avem şi o Ioana D’Arc de România? Alfel spus, dânsa vrea să ne facă să credem că nu e arestată pentru şpagă, ci pentru că dânsa este Gura Adevărului Naţional, gură care trebuie închisă.
Cum spuneam, puternic marcat de adânca semnificaţie, văd Gestul. Gestul! Gestul despre care vuieşte toată mass-media vehiculând tot felul de ipoteze. Ca o persoană ce nu pot înghiţi nemestecat, încerc şi în acest caz o aprofundare a problemei. Conform propriilor afirmaţii, prin acest Gest a vrut să dea un semnal de bine unei persoane dragi. Zău? Posibil. Dar să vedem în ce sens. Gestul a fost făcut la finalul cuvântării din Parlament. Ce stare de bine ar fi trebuit să comunice? Că a terminat cuvântarea? Ce bine e ăsta? Era un lucru comun, capabil de a fi văzut de o ţară întreagă, nu era nevoie de nicio confirmare. Ce se aştepta persoana cea dragă? Să o vadă executată în Parlament? Finalul fericit se vedea la televizor şi nu avea nevoie de confirmare suplimentară.
Dar haideţi să mergem mai departe cu raţionamentul şi să admitem că dânsa făcuse cine ştie ce ispravă de nevăzut la televizor în timpul cuvântării, lucru care trebuia să liniştească persoana cea dragă. De ce nu a sunat-o la telefon atunci, pe loc, din sală? De ce nu a anunţat-o după-amiază, în drumul spre casă, de ce nu a aşteptat să o sune de acasă şi să-i dea cât mai multe detalii? Răspunsul e simplu: gestul se adresa unei persoane dragi, care putea să o vadă, dar cu care nu putea vorbi, o persoană cu care nu putea avea niciun contact. Nici la telefon, nici personal.
Şi acum, ultimul pas al raţionamentului. Gestul s-a materializat prin atingerea insistentă a nasului. Ce fac oamenii de obicei cu ochii? Privesc. Dar cu urechile? Aud. Dar cu gura? Vorbesc, mănâncă sau se sărută. Şi cu nasul? Miros sau respiră, adică răsuflă. Apăsând o nară, cu ea nu vom mai putea respira, adică răsufla.
Acum, punând totul cap la cap, să vedem concluzia. Doamna Udrea face un gest care semnifică împiedicarea răsuflării adresat unei persoane cu care nu poate vorbi sub nici o formă şi pe care nici nu o poate vedea. Dar care o poate vedea ea pe doamna Udrea prin intermediul televizorului. Exact, aţi ghicit! Gestul se traduce astfel: dragul meu fost soţ, stai liniştit pentru că nu am răsuflat nimic.
Să auzim de bine!

marți, 6 noiembrie 2012

Omen in nomen (4)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Cu mai mult timp în urmă am mai publicat o postare pe tema legăturii dintre numele noastre şi destinele care le însoţesc. De fapt, exprimarea corectă ar fi prenumele noastre.
Am scris şi despre necredinţa mea în zodii pornind de la varii motive, unul de mare greutate fiind acela că, în decursul mileniilor, poziţia astrelor s-a schimbat pe cer, poziţia lor nemaifiind în concordanţă cu zodiile aferente, fapt care ne plasează în cu totul alte zone ale zodiacului.
Postarea de azi o public mai mult cu titlu distractiv sau pentru amatorii de astfel de legături pentru că, iată, am găsit un nou motiv de necredinţă: ce se întâmplă cu un cetăţean care este născut sub semnul unei zodii, ceea ce îi conferă anumite trăsături, dar are o iniţială a prenumelui care îi conferă cu totul alte trăsături?
Litera S
Ai un dezvoltat simţ al afacerilor şi cauţi reuşita în afaceri. Îţi place să te înconjori de oameni emotivi şi dependenţi. Poziţia socială şi capacitatea de a câştiga bani contează enorm pentru tine. Ai planuri şi visuri mari, dar, cu un simţ practic deosebit, reuşeşti să le moderezi. Îţi plac persoanele emotive şi dependente pentru că ai astfel ocazia să te arăţi important şi util.
Litera T
Eşti un bun sfătuitor, primitor şi îi ajuţi cu uşurinţă şi pe ceilalţi. Cauţi ambianţa plăcută în viaţă. Eşti atent la detalii, diplomat, discret în sentimente şi ai o atracţie pentru străinătate. Caracter lunatic, îţi lipseşte încrederea în posibilităţile tale, pe care eziţi să le dezvolţi. Îţi doreşti să acumulezi cât mai multe cunoştinţe, îţi place să fii informat pentru a reuşi să depăşeşti tot felul de blocaje care se ivesc în viaţă. Eşti foarte sensibil şi ai nevoie de intimitate. Încerci să-ţi ascunzi sentimentele, dar nu reuşeşti întotdeauna. Nu uiţi niciodată o nedreptate. Joci foarte bine rolul de salvator sau de martir şi faci des asta pentru a fi pe placul celorlalţi. Emoţiile profunde le exprimi prin activităţile creative, iar viaţa interioară este foarte bogată şi o găseşti mult mai reală decât viaţa exterioară. Te motivează grijile spirituale şi nevoia de cunoaştere. Îţi plac persoanele exigente şi practice.
Litera V
Vrei să te conduci singur în viaţă, să fii propriul tău stăpân. Ai capacitatea de a te lupta şi de a te impune în societate. Eşti răbdător, stabil şi demn de încredere. Ai tendinţa de a refuza dependenţa, îţi plac provocările şi combativitatea (lupta), ai nevoie de independenţă şi îţi rezolvi singur problemele. Te implici destul de greu afectiv pentru că preferi să păstrezi distanţa şi vrei să-ţi păstrezi autonomia, chiar daca nu recunoşti cu usurinţă asta. Nu-ţi place să ţi se spună ce să faci şi nici să spui altora ce să facă. Îţi plac oamenii extravertiţi, prietenoşi, care-şi văd de treburile lor.
Acum, la finalul postării, mă văd nevoit să recunosc faptul că trăsăturile atribuite persoanelor cu iniţiala prenumelui meu mi se potrivesc ca o mănuşă...
Să auzim de bine!