A greşit opoziţia?

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, după ce “roata” a început să se întoarcă în favoarea Aliaţilor şi zorii victoriei începeau să mijească, s-a petrecut un fapt care era preconizat să scurteze durata războiului. Dar, în mod paradoxal, rezultatul a fost exact pe dos.

Este vorba de comunicatul dat de către Aliaţi în urma întâlnirii de la Casablanca. Aceştia, siguri de puterea alianţei lor, precum şi având moralul ridicat datorită recentelor victorii obţinute, au dat publicităţii celebrul comunicat prin care germanilor li se solicita capitularea necondiţionată.

Aparent, comunicatul era menit să scurteze durata războiului. Auzind asemenea ameninţare, se presupunea că germanii vor depune armele în masă speriaţi de urmările nefaste pe care le-ar fi avut pentru ei nerespectarea unei asemenea propuneri. Totodată, mesajul era menit să ofere o speranţă de dreptate populaţiei ţărilor care fuseseră afectate de război, oferindu-le imaginea unui moment al dreptăţii.

Din păcate, lucrurile au ieşit exact pe dos. Armata germană, educată în spiritul ordinei şi al disciplinei absolute a considerat că o capitulare necondiţionată este exact umilinţa la care nu vrea să fie supusă. Iar populaţia Germaniei s-a îndârjit şi mai rău în susţinerea armatei, considerând că, oricum, nu mai au nimic de pierdut.

Mai nou, opoziţia română afirmă în mod repetat că, odată ce va câştiga alegerile, îi va pedepsi exemplar pe actualii guvernanţi pentru toate abuzurile şi nedreptăţile lor.

Ideea mi se pare corectă în esenţa ei, dar momentul mi se pare nepotrivit. Părerea mea este că asemenea măsuri trebuie aplicate, nu afirmate. În primul rând pentru faptul că reprezintă un angajament al actualei opoziţii, angajament care, dacă nu va fi respectat, le va da bătăi de cap ulterior.

Iar în al doilea rând, o asemenea ameninţare nu îi va dezarma pe actualii guvernanţi ci, din contra, îi va îndârji şi mai mult în fapte de abuz şi corupţie. Va creşte numărul voturilor cumpărate şi al aranjamentelor făcute, ceea ce le va spori şansele de realegere. Practic, nu se vor da înapoi de la nimic pentru a fi realeşi. Oricum, nu mai au nimic de pierdut, dacă vor pierde şi-au asigurat deja viitorul şi cine ştie, abuzând suficient poate că mai le reuşeşte un mandat.

Iar atunci, mai văd ei ce au de făcut…

Să auzim de bine!

Eu vs. el

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Termenul de “moşit socratic” provine de la faptul că Socrates era fiul unei moaşe, ceea ce îl făcea să spună că el moşeşete ideile, nu le naşte. Este exact ceea ce voi încerca şi eu în raţionamentul de mai jos, pornind de la numeroasele comentarii pe care la văd şi le aud privind noul buget.
Orice acţiune desfăşurată duce la obţinerea unui rezultat. Chiar dacă scopul nu este explicit, rezultatul este inerent oricărei acţiuni. Concret, cititul unei cărţi va avea ca rezultat obţinerea unor satisfacţii sau a unor cunoştinţe în plus. Cultivarea unui lot de pământ va avea ca rezultat obţinerea unei recolte. La fel, activitatea prestată în cadrul unui serviciu va avea ca rezultat obţinerea unui salariu. Chiar şi mirositul unei flori va avea un rezultat şi anume, obţinerea unor satisfacţii olfactive.
Acţiunile pot avea o desfăşurare extensivă sau una intensivă. Întorcându-ne la exemplele noastre, activitatea extensivă de a citi mai multe cărţi va avea drept rezultat obţinerea unor cunoştinţe sporite. Dar şi mai multe cunoştinţe vom obţine printr-o acţiune intensivă, cum ar fi cititul unor recenzii (deşi, e drept, cunoştinţele nu vor fi la fel de profunde). Cultivând manual lotul de care vorbeam, vom obţine o anumită recoltă, dar ea va fi mult mai mare dacă recurgem la o metodă intensivă şi anume, utilizarea îngrăşămintelor sau a mecanizării. La serviciu vom obţine un anumit salariu lucrând extensiv prin recurgerea la ore suplimentare, dar vom obţine cel puţin un salariu la fel de mare lucrând intensiv, prin renunţarea la Internet, cafea, fumat sau o mai bună organizare a timpului.
O primă concluzie care se desprinde este că orice activitate prestată la modul intensiv, produce rezultate mult mai consistente, cel puţin din punct de vedere cantitativ.
Diferenţa dintre extensiv şi intensiv se poate observa cel mai bine la nivel micro sau macro economic. Un patron poate obţine un profit mai mare printr-o metodă extensivă dând afară jumătate din salariaţi şi forţându-i pe cei rămaşi să lucreze cât pentru doi sau poate obţine un spor de profit acţionând intensiv printr-o mai bună normare a muncii, retehnologizare sau creşterea productivităţii.
O a doua concluzie pe care o putem desprinde este că activităţile desfăşurate la modul intensiv au ca rezultat, în general, o creştere a valorii prestatorului (prin utilajele sau echipamentele achiziţionate), ceea ce le face să aibă şi efecte viitoare.
Pornind de la cele de mai sus, haideţi să ne uităm la proiectul noului buget. Ne frapează caracterul extensiv al acestuia prin măsurile de trimitere în şomaj a zeci de mii de salariaţi. Ceea ce se urmăreşte nu este creşterea veniturilor, ci scăderea cheltuielilor. Niciun cuvânt despre investiţii sau retehnologizare. Guvernul pare că vrea o păstrare a sărăciei, nu o creştere a bogăţiei.
Atunci, având în vedere raţionamentul de mai sus, putem să spunem că este un buget pentru viitor sau că este un buget de amanetare a viitorului?
Să auzim de bine!