Cine sunt şi cum arată cele mai bogate 10 femei din lume! (2)

Abigail Johnson deţine majoritatea acţiunilor Fidelity Investments, cea mai mare companie de fonduri mutuale din lume. Abigail (48 de ani) are o avere estimată la 11,5 miliarde de dolari. Ea a studiat istoria artei şi are un MBA la Harvard University, dar n-a profesat niciodată în acest domeniu. Lucrează la Fidelity Investments încă de pe băncile facultăţii, dovedindu-şi de-a lungul anilor perseverenţa şi iscusinţa. A fost implicată într-un scandal de corupţie în 2003, însă imaginea ei n-a avut prea mult de suferit.

Susanne Klatten (48 de ani), fiica lui Herbert Quandt din a treia căsătorie, e considerată cea mai bogată femeie din Germania şi a şaptea din lume, având o avere de 11,1 miliarde de dolari. Este moştenitoarea imperiului Quandt. Acesta deţine concernele VARTA, IWKA, Daimler-Benz, BMW şi Atlanta. Susanne îşi duce existenţa departe de lumina reflectoarelor, alături de soţul său, cu care e căsătorită de 18 ani şi are trei copii. Asta, mai ales de când a fost implicată într-un scandal în vara lui 2007, când presa germană a scris că şi-ar fi găsit un iubit, însurat şi el. Cum se întâmplă în poveştile cu magnaţi, idila nu s-a terminat cu bine, miliardara fiind şantajată de amant pentru suma de şapte miliarde de euro. Se pare însă că Susanne i-ar fi plătit oportunistului mult mai mult de atât, din cauza tevaturii care se făcuse în mass-media pe seama acestui subiect. Ciudat a fost însă, că Susanne a fost sprijinită de soţ pe perioada întregului scandal.

Miliardara de pe locul opt se numeşte Iris Fontbona (Chile) şi, asemenea celorlalte bogate dinaintea ei, a moştenit afacerea familiei, Antofagasta, după moartea soţului sau, Andronico Luksic, în urmă cu 6 ani. Antofagasta este una dintre cele mai mari mine de cupru din lume. Unul dintre cei trei copii ai lui Iris este chiar preşedintele minei. În prezent, Iris are acţiuni la lanţul de staţiuni din Croaţia, Laguna, la producătorul de ambalaje pentru băuturi, Quinenco şi o avere de doar...11 miliarde de dolari.

Jacqueline Mars ocupă locul nouă in topul celor mai bogate femei de pe mapamond. Este moştenitoarea corporaţiei Mars Inc care, în prezent valorează peste 30 de miliarde de dolari. Mars Inc a fost creată de bunicul său, Frank Mars, în 1911 care, încă din copilărie, lua lecţii de la mama sa, Alva Mars, despre cum se produce ciocolata. În 1941, tatăl lui Jaqueline, Forrest Senior a lansat faimoasele bomboane M&M, care s-au bucurat de un real succes la nivel internaţional. După moartea tatălui lor, Forrest Senior, în 1999, Jaqueline şi fraţii săi, John şi Forrest Jr. au devenit moştenitorii corporaţiei. Jaqueline are o avere estimată la 11 miliarde de dolari şi e cu siguranţă extrem de invidiată, din cauza plăcerilor culinare pe care şi le poate satisface oricând îşi doreşte.

Ocupanta ultimului loc din topul 10 al celor mai bogate femei din lume, Anne Cox Chambers, are 90 de ani şi o avere de 10 miliarde de dolari. Ea are la activ două divorţuri şi trei copii. Anne este fiica lui James M. Cox, fost guvernator al statului Ohio şi moştenitoarea imperiului media Cox Enterprises, moştenit de la tatăl său. Cox Enterprises e considerată una dintre cele mai mari companii de media din America şi deţine numeroase publicaţii, televiziuni, posturi radio, precum şi compania Cox Communications.

Ei, acum că aţi făcut cunoştinţă cu cele mai bogate zece femei din lume, aţi observat şi elementul lor comun? Daaa, sigur că da, aşa este: cu toţi banii lor adunaţi laolaltă nu pot să-şi cumpere nici măcar cinci minute de tinereţe!

Să auzim de bine!

Cine sunt şi cum arată cele mai bogate 10 femei din lume! (1)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Se tot vorbeşte de fotbalişti, adică de bărbaţi bogaţi. Dar oare, numai bărbaţii pot fi nemăsurat de bogaţi? Femeile de ce nu? Averile celor mai bogate 10 femei din lume depăşesc 140 de miliarde de dolari, aproape cât tot PIB-ul Romaniei din 2010. Te întrebi, probabil, ce ai putea face cu atâţia bani? Penthouse-uri în cele mai mari oraşe din lume, maşini de lux, haine de la cele mai cunoscute case de modă, croaziere de lux şi petreceri cu circuit închis sunt doar câteva din opţiunile pe care le ai. Banii le-au adus succes şi notorietate, însă te-ai gândit vreodată cum arată cele mai înstărite femei de pe mapamond? Sunt ele frumoase, carismatice sau măcar atrăgătoare? Clasamentul este realizat de prestigioasa revistă Forbes.

Christy Walton (SUA) este deţinătoarea titlului de cea mai bogată femeie din lume. Văduva celui de-al doilea fiu al fondatorului reţelei de supermarket-uri, Wal-Mart, cel mai mare retailer din lume, are o avere estimată la 22,5 miliarde de dolari. Christy (55 de ani) are un singur copil, a moştenit întreaga avere în 2005 şi este renumită, în special, pentru numeroasele sale acte de caritate. Retailer-ul Wal-Mart are în prezent 8.400 de magazine deschise la nivel global, are două milioane de angajaţi şi înregistrează vânzări anuale ce depăşesc 400 de miliarde de dolari.

Pe locul doi se află tot o americancă. Alice Walton este alta decât... cumnata lui Christy Walton. Alice are 61 de ani şi lucrează în prezent la construirea unui muzeu de artă contemporană, iar moştenirea unei părţi din averea familiei îi aduce 20,6 miliarde de dolari. Aceasta se ocupă împreună cu Christy şi întreaga familie Walton, de Wal-Mart.

Te-ai gândit cum ar fi să ai propria ta companie de cosmetice? Rujuri, farduri, creme şi multe alte produse de înfrumuseţare, la discreţie, doar pentru tine. Pe locul trei se află o femeie care deţine o astfel de organizaţie. Franţuzoaica Liliane Bettencourt, în vârstă de 87 de ani a moştenit de la tatăl său compania de cosmetice L`Oreal, lider global în domeniul frumuseţii. Liliane a făcut avere de pe urma acestei companii, care înregistrează profituri anuale de peste 1,7 miliarde de dolari. Averea de 20 miliarde de dolari pe care o deţine, o clasează pe Liliane pe podium, ca fiind una dintre cele mai bogate femei din lume. Şi, poate, cea mai invidiată de femeile de pretutindeni, din cauza afacerii pe care o conduce. Dar, pentru că, de cele mai multe ori, banii n-aduc fericirea, Bettencourt nu este în relaţii bune cu fiica ei, Francoise. Motivul? Bineînţeles, bogăţia pe care nu ştiu cum s-o împartă. Francoise a cerut ca mama ei să fie supusă unei expertize psihiatrice, susţinând că nu se simte foarte bine, după ce i-a dăruit unui prieten de-al său, fotograf, un cadou de... un miliard de euro, potrivit The Guardian. Expertul care a consultat-o însă pe Liliane a declarat că femeia este „perfect sănătoasă”.

Suedeza Birgit Rausing are o avere în valoare de 13 miliarde de dolari. Văduva în vârstă de 87 de ani, le-a încredinţat gigantul Tetra Laval, pe care socrul său a deschis-o în 1944, celor trei fii ai ei: Jorn, Finn şi Kirsten. Tetra Laval are în prezent vânzări de peste 15,4 miliarde de dolari pe an. Birgit Rausing s-a retras din viaţa publică şi locuieşte într-un oraş liniştit din Elveţia.

Savitri Jindal este din India şi deţine o avere de 12,2 miliarde de dolari, pe care a moştenit-o în 2005, după moartea soţului său, Om Prakash Jindal, fondatorul companiei metalurgice Jindal Group. Savitri, în vârstă de 60 de ani, ocupă o funcţie onorifică în conglomeratul de oţel, Jindal PO Group, fondat în 1952.

În liniştea aeroportului

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Stau pe o banchetă în autobuzul aproape gol şi privesc fără rost în jurul meu. Brusc, privirea îmi este atrasă de un cetăţean care citeşte ziarul pe bancheta din faţa mea. Ia să citesc şi eu ceva, îmi zic în gând cu toate că ştiu că este un gest nepoliticos. Mai bine rămâneam politicos pentru că ceea ce citesc mă revoltă. Sunt câteva rânduri în care se menţionează că zborurile de noapte pe aeroportul Băneasa au fost interzise ca să nu deranjeze locuitorii vicinali. Recitesc rândurile demenţiale. Au dat peste cap programul a sute sau mii de călători ca să nu îi deranjeze pe cei care şi-au făcut vile în zonă. O mulţime mult mai mare decât cea a locuitorilor din zonă va trebui să caute alte linii de transport, alte legături, alte programe. E o culme a neruşinării greu de atins. Pentru că are un aspect bilateral: pe de o parte, din partea solicitanţilor, iar pe de altă parte, din partea autorităţilor. Locuitorii din zonă au solicitat acest lucru, reiese din articol.

Mă întreb, în ignoranţa mea, atunci când şi-au construit viloaiele de neamuri proaste lângă pista aeroportului, ei nu au observat că acolo este un aeroport? I-a obligat oare cineva să îşi construiască viloaiele acolo, lângă aeroport? Era singurul mod de a-şi etala opulenţa? La banii lor, era o problemă să-şi construiască vilele în altă parte? Iată câteva întrebări la care văd că nimeni nu se oboseşte să dea un răspuns. Iar la cererea locuitorilor din zonă, autorităţile au acceptat. Ce interese sunt în joc, ce bani se manevrează şi la ce nivel încât autorităţile au acceptat aşa lesne, fără să îşi pună măcar aceleaşi întrebări ca şi cele de mai sus? Mă gândesc că ar fi bine să strâng asemenea culmi ale neruşinării într-un volum pe care să-l intitulez „Ghid pentru motivarea emigrării”.

Să auzim de bine!