Fenomene stranii pe teritoriul României (3)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Este un subiect pe care nu l-am mai abordat de o vreme bună. Dar, ca să spun o platitudine, timpul trece, vremea trece, nu pot să rămân la toate rece…

Drept pentru care, viaţa şi-a văzut de drumul ei, de treburile ei, guverne vin şi pleacă, zăpezi vin şi se topesc şi aşa mai departe. O mulţime de întâmplări şi fenomene care ascund în ele şi fenomene stranii. Haideţi să le vedm pe ultimele.

Primul fenomen straniu pe ziua de azi este felicitarea adresată de domnul Băsescu domnului Boc, odată cu predarea mandatului, felicitare care a sunat cam aşa: îl felicit pe cel care pleacă pentru guvernul pe care l-a adus. Nu este straniu că un preşedinte îl felicită pe un prim ministru demisionar pentru că a adus un guvern pe care NU EL l-a adus, ci premierul desemnat, recte domnul Mihai Răzvan Ungureanu?

Al doilea fenomen straniu este cel legat de vârsta membrilor noului cabinet, vârstă pentru care felicitările şi îndemnurile nu mai contenesc. Nu este straniu că se vorbeşte de vârsta crudă a noilor guvernanţi, uitându-se de alde Verestoy sau Oprea, ca să mă refer doar la ei?

Al treilea fenomen straniu petrecut pe teritoriul României contemporane este cel al promisiunilor şi planurilor anunţate de către fiecare membru al noului cabinet. Căci, nu este straniu pentru nişte miniştri să prezinte planuri de lungă perspectivă, adevărate proiecte sindicale, făcându-se că uită faptul că ei sunt desemnaţi doar pentru câteva luni, până la alegeri?
Cel de al patrulea fenomen straniu este produs de comportamentul celor bogaţi. Pentru că mi se pare foarte straniu ca, nicio vedetă, dar absolut niciuna dintre cele care sparg mii de euro în cluburi, nu au găsit de cuviinţă să trimită măcar o pereche de şosete năpăstuiţilor acoperiţi de zăpadă.
Mai este şi un al cincilea fenomen straniu. Iar el este provocat de declaraţiile membrilor guvernului românesc, în frunte cu primul lui ministru care, acuză locuitorii localităţilor acoperite de zăpadă de lene, deşi până şi copiii din Burkina Fasso ştiu că populaţia satelor româneşti este formată din bătrâni neputincioşi.

În sfârşit, al şaselea fenomen straniu petrecut pe teritoriul României. Pentru că mi se pare foarte straniu ca membrii unui nou guvern, cu prim ministrul lor în frunte, să aibă o atitudine la fel de cinică faţă de propriul popor, această atitudine fiind unul dintre motivele schimbării cabinetului anterior...

Spre deosebire de cele patru fenomene stranii care există la timpul prezent, cel de al şaptelea este pe cale să se petreacă. Este vorba de fenomenul straniu al creşterii preţului la gazul metan din cauza înrăutăţirii condiţiilor meteo, dar care preţ nu va reveni la cel vechi după îmbunătăţirea acestora.

Să auzim de bine!

Ce-i lipseşte românului (2)

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Sunt un tip sincer şi consecvent, aşa că îmi menţin cele declarate în postările anterioare: locuiesc într-un bloc din Drumul Taberei. Poate că unora, această afirmaţie li se va părea una benignă, lipsită de semnificaţii. În fond, ce mare scofală e să locuieşti într-un bloc, fie el şi în Drumul Taberei?

Şi, aparent, chiar aşa este. Numai că, o analiză mai atentă ne poate releva multe aspecte legate de ceea ce se poate spune că numim un comportament social sau, de ce nu, o ţinută morală. De fapt, dacă analizăm problema sub aspect demografic, se poate lesne observa că un bloc de talie medie găzduieşte o populaţie egală numeric cu cea a unei comune sau a unui sat. Suficient pentru a se putea face mici analize sociale sau de comportament. Iar rezultatele obţinute, puse alături de altele, mai prestigioase, pot să ne dea o idee despre anumite trăsături specifice ale unei populaţii.

Sunt ani buni de când a fost montat un sistem de interfon în bloc. Unul dintre motive, dacă nu cel mai important, a fost acela că astfel, se limitează drastic circulaţia prin bloc a persoanelor necunoscute sau neavenite. Iar în lipsa unui portar, consider că este mijlocul cel mai sigur de protecţie antiefracţie colectivă. Dar iată că o parte din locatarii blocului meu nu se împacă cu această idee, periclitându-şi nu numai propriul apartament, ci şi pe cele ale vecinilor. Concret, unii dintre ei blochează uşa în poziţia deschisă cu o piatră sau covoraşul pentru şters. Rezultatele se văd aproape instantaneu: tot felul de indivizi încep să traverseze holul blocului sau să stea la o ţigară pe scări. Iar astea ar fi doar aspectele soft, ca să zic aşa... aspecte care nu se întorc doar împotriva mea sau a altor vecini, ci chiar şi asupra celor care recurg la respectiva practică.

Fiind un bloc cu mai multe etaje, constructorul s-a gândit că o ghenă ar fi chiar utilă, drept pentru care a şi construit-o. Astfel că, la fiecare etaj, există o cameră pentru ghenă, cameră prevăzută cu uşă, iar uşa prevăzută cu clanţă. Mai mult de atât, burlanul ghenei are prevăzut un capac foarte funcţional, între noi fie vorba, capac care acoperă deschiderea pentru aruncarea deşeurilor menajere. Ei bine, şi aici compatrioţii mei dau dovadă de acelaşi dezinteres care lezează nu numai interesele vecinilor de palier, dar chiar pe cele proprii. Cum? Foarte simplu: deşi nu au nicio reticenţă în a deschide uşa camerei sau capacul ghenei, la final refuză cu îndârjire închiderea lor. Rezultatul este la fel de brusc observabil: mirosul pestilenţial intră nu numai în apartamentele vecinilor, ci chiar în cel propriu.

Din acelaşi motiv al unui număr mai mare de etaje, blocul este dotat cu lift. Mai precis, două lifturi. Fiind o construcţie mai veche, lifturile sunt acţionate prin butoane şi nu prin voce sau puterea gândului... Ei bine, nici aceste umile butoane nu au scăpat tăvălugului civic... Astfel că, nu au fost cazuri singulare cele în care auzeam discuţii între ocupanţii vreunei cabine despre gradul de civilizaţie al nemţilor (băăă, acolo e mişto, să vezi ce curăţenie, ce ordonaţi e nemţii, lifturile zici că e de la NASA etc) pentru ca, după debarcarea lor să găsesc butoanele arse şi blocate de beţe de chibrit...

Fapte care mă determină că mă întreb, pentru a câta oară: acesta este spiritul românilor?
Să auzim de bine!