"Am stat 13 în temniță pentru un popor de idioți". Petre Țuțea, filosof, (1902-1991)
Se afișează postările cu eticheta frunză. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta frunză. Afișați toate postările

luni, 16 mai 2011

Imaginea de ţară

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
După cum vă povesteam în postările mele anterioare, nu sunt un mare amator de filme americane. Nici măcar un mic amator... Dar există şi momente de rătăcire, momente în care, pentru o scurtă perioadă de timp, urmăresc vreun film difuzat la televizor. Aşa se întâmplă şi acum. Exact în momentul când intenţionez să comut pe Discovery, unul din personajele filmului îşi exprimă suferinţa că nu poate mânca o pizza ungurească, aşa cum este făcută ea într-un stabiliment din Chicago.
Afirmaţia personajului îmi stârneşte interesul. Pizza ungurească? De când e pizza pe pământ, aceasta a fost un produs italienesc. Şi nici nu am auzit ca ungurii să exceleze în asemenea preparate. A, vorbim de gulaş? Oho, cu prisosinţă! Papricaş? Cu siguranţă! Şi în altele. Dar nu în pizza. Atunci despre ce este vorba? stau eu şi mă întreb.
Dragii mei, răspunsul nu este departe. Nu este vorba de nimic altceva decât de reclamă. De adevărata reclamă de ţară pe care şi-o fac ungurii în locul celei cu frunze verzi pe pereţi... În contextul scenei din film, afirmaţia nu are nicio acoperire. Dar este o reclamă pură şi simplă, doar prin aceea că a fost pomenit numele ţării. Câteva sute de euro plătiţi scenaristului, şi textul este inclus, cu efecte precise şi fără să supere pe nimeni. Nu credeţi? O să credeţi dacă vă spun că nu e un caz singular. În numeroase filme de succes, se fac referiri la Ungaria sau la Budapesta. Doi traficanţi se întâlnesc? Păi, unde altundeva decât în Budapesta? Ea se supără şi pleacă de lângă el şi pleacă în Europa? Unde credeţi că schimbă trenul în altă parte decât în Ungaria? Doi flăcăi concurează într-o întrecere auto? Păi, unde altundeva gonesc pe străzi decât pe cele ale Budapestei? Şi exemple pot continua în ceea ce priveşte măcar menţionarea unuia din cele două nume.
Situaţia este oarecum asemănătoare cu imaginea Volvo, pentru că sper că aţi observat că nu există film american în care numele sau imaginea celebrei mărci să nu apară într-o formă sau alta. În același fel, puţine sunt filmele în care nu este amintit numele Ungariei sau al Budapestei. Dar asta nu este totul. Cine ştie instala o aplicaţie software, a observat că în fereastra de dialog de la începutul instalării apare o întrebare privind limba de comunicare dorită. Derulând opţiunile, observi că există posibilitatea alegerii dintre un număr foarte mare de limbi, din care ungara nu lipseşte. Româna? Da, lipseşte mai mereu! Dar ungara aproape niciodată.
Ce s-o mai lungesc, pentru că lucrurile mi se par clare. Bravo lor, ungurilor că sunt deștepți și că ştiu cum să-şi promoveze ţara! Aceasta este adevărata reclamă de ţară, aceasta este reclama eficientă şi cu impact maxim, care îi face pe străini ca să confunde Budapesta cu Bucureştii, acesta este adevăratul mod eficient de cheltuire a banilor. Panouri pe la colţurile străzilor cu imaginea unei frunze costisitoare? Apă de ploaie (că tot plouă în fiecare zi...).
Să auzim de bine!

miercuri, 20 octombrie 2010

Logo


Imaginile aferente acestei creaţii orale, anonime şi spontane le găsiţi pe FotoBlogul din Drumul Taberei!
Frunza
Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!
Rândurile de mai jos se constituie o nouă creaţie a liricii populare româneşti. Începând cu Mioriţa sau cu Toma Alimoş, talentul liric al românului nu se dezminte. Versificaţia, metrica, ritmul, toate elementele care contribuie la realizarea unuei lucrări valoroase le regăsim aici. Să fim mândri ca popor că putem elabora asemenea creaţii şi, mai ales, că avem parte de asemenea subiecte pentru creaţii...

Avem frunză ce ne pasă
N-avem ce pune pe masă!
Doamna Udrea sclipitoare,
Tenace şi răpitoare,
Ne prezintă o promovare
Într-o ţară înfloritoare;
Din îndepărtata Chină
Toţi românii se închină,
De unde atât bănet
Pentr-o frunză de pe Net?
Nu trebuie să disperăm
Altfel cum mai progresăm,
Fără logo fără brand
Cum s-avem un happy end?
Vin chinezi în număr mare
Şi la munte şi la mare!
Litoralul, de vrei poţi
Fără alge şi peşti morţi,
Te primeşte cu căldură
Şi fără infrastructură.
Iar la munte ce să-ţi spun
Te-ntâlneşti cu ursul brun,
Care stă lihnit de foame
Aproape de tomberoane!
În final ne-am consolat,
Ce-am votat, am căpătat...
Să auzim de bine!