Declaraţia unui oficial al Vaticanului

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Am scris numeroase articole în legate de limba română, de dragostea mea pentru ea şi de bătaia de joc la care este supusă în zilele noastre. Iată că trebuie să vină un străin ca să ne deschidă ochii asupra comorii pe care o avem.

Recent, Miceal Ledwith, confident al Papei Ioan Paul al II-lea, omul care a avut acces la arhivele secrete ale Vaticanului, a declarat că, potrivit informaţiilor pe care le deţine, limba latină se trage din limba română arhaică şi nu invers, aşa cum cred lingviştii.

Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea şi membru al Comisiei Teologice Internaţionale, unul din oamenii care au avut acces la documente secrete din arhiva Vaticanului, a făcut o declaraţie surprinzătoare:“Chiar dacă se ştie că latina e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Aşadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină – n.r.)”.

Conform declaraţiei lui Ledwith, la întâlnirea lor cu romanii, dacii nu au avut nevoie de translatori. Vorbeau în limba din care se născuse chiar latina. Pe Columna lui Traian de la Roma, solii daci se adresează împăratului Traian fără transaltor. Din această perspectivă, românii apar drept unul şi acelaşi popor cu dacii, continuatorii direcţi şi legitimi ai acestora. Mai mult, rezultă că şi romanii au fost de neam tracic. Prin urmare, războiul pe care l-au purtat romanii pentru aurul dacilor, ar fi fost un război fratricid.

Italienii, francezii, spaniolii şi portughezii contemporani vorbesc dialecte provenind din limba română arhaică. Şi când te gândeşti că există oameni în ţara noastră care tratează cu dispreţ limba română şi ortodoxia, deşi se duc duminica la biserica catolică să asculte cu smerenie slujba religioasă în limba latină!

Desigur, pentru mulţi români aceasta este o ştire nesemnificativă în raport cu nunta Biancăi lu’ Bote. Dar eu sunt dintre cei care cred că speranţa moare ultima...

Să auzim de bine!

Ce ne facem cu vedetele?

Tuturor celor prezenţi şi viitori, salutare!

Motto: vedete f. 1) artist vestit (mai ales de teatru, cinema); stea. 2) fig. persoanã care se impune în mod intenţionat într-un domeniu de activitate.

Asta ne spune Dicţionarul explicativ al limbii române. Vă mărturisesc de la început că altul era articolul programat ca să apară azi. Dar nu mai pot, am ajuns la saturaţie, trebuie să refulez cumva. Orice sursă de informaţie folosesc, nu aud decât de vedete. Toate rapandulele, toţi neaveniţii sunt vedete. Dacă prezintă vremea, e vedetă, nu crainic meteo. Dacă îi apare poza într-un ziar la rubrica meteo, e vedetă, nu o fripteuză (ca să nu zic stripteuză). Dacă citeşte nişte nenorocite de numere la un concurs, e vedetă. Dacă prezintă ştirile, e vedetă, nu prezentator. Dacă moderează o emisiune, e vedetă, nu moderator. Dacă prezintă ştirile sportive, e vedetă, nu crainic sportiv. Abuzul la care e supus bunul simţ al oamenilor depăşeşte orice limită. Astea sunt încadrările lor din statul de funcţiuni? Sunt încadrate sau încadraţi cu funcţia de vedetă? Citesc consternat în Ring: “Vedeta de la ‘Superbingo Metropolis’ Antena 1, Raluca Lăzăruţ, ...”bla, bla, bla. De ce este stimabila Raluca Lăzăruţ vedetă? Pentru că prezintă ceva ce nici măcar emisiune nu se poate numi? (am scris presupun pentru că nu urmăresc aşa ceva). Este o artistă vestită în teatru? Cumva, în cinema? Nu este nici măcar o persoană care se impune în mod intenţionat. Ea este impusă în mod intenţionat. Sau, cel puţin, aşa se pare... Şi aici, ca de altfel în tot ce ţine de publicitate sau mass media, lucrurile sunt exacerbate până la demonetizare. Între atâtea vedete neavenite, o adevărată vedetă nu mai reprezintă nimic. Lipsa de măsură şi de bun simţ este evidentă şi aici, în ceea ce priveşte vedetele. Sunt consternat de apatia adevăratelor vedete, de apatia societăţii civile, minunata noastră societate civilă care nu ştie altceva decât să dea cu bâta în baltă în probleme de politică. Dar nicio atitudine în ceea ce priveşte bunul simţ sau educaţia, ca de aia e societate civilă. Ce au făcut americanii cu atât de minunata sintagmă “I love you” când au transformat-o într-un salut, e nimic pe lângă ceea ce se întâmplă la noi cu vedetele. Îmi este frică să deschid un ziar, să ascult sau să văd o ştire pentru că, obligatoriu, va apărea o vedetă în ghilimele. O vedetă care, pentru mine, nu este vedetă. Întrebarea care mi-o pun este una singură: dacă această Raluca Lăzăruţ (pentru că pe ea am luat-o de exemplu) este vedetă, atunci Jay Leno ce este?

Să auzim de bine!